دانلود کتاب Guvernarea de sine și guvernarea celorlalți: cursuri ţinute la College de France (1982-1983)

فهرست مطالب :

CU PRI NS
AVERTISMENT
Frani;:ois Ewald şi Alessandro Fontana 5
CURSUL DIN 5 IANUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Observaţii privitoare la metodă. - Analiză a textului lui Kant intitulat \"Ce sînt Luminile?\" - Condiţii de publicare:
revistele. - Întilnire între Aufklărung creştină şi Haskala iudaică: libertatea de conştiinţă. - Filosofie şi actualitate.
- Problema Revoluţiei. - Cele două postentăţi critice.
CURSUL DIN 5 IANUARI E 1 983 - Ora a doua
Ideea de minorat: nici neputinţă naturală, nici privare autoritară de drepturi. - Ieşirea din starea de minorat şi
exercitarea activităţii critice. - Umbra celor trei Critici. - Dificultatea emancipării: lene şi laşitate; eşecul anunţat
al eliberatorilor. - Resorturile stării de minorat: suprapunerea supunere/lipsă\' a raţionamentului; confiizia uz
privat/uz public al raţiunii. - Inflexiunile problematice ale finalului textului lui Kant.
35
CURSUL DIN 12 IANUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Rapeluri privitoare la metodă. - Determinarea subiectului de studiu al anului. - Parrhesia şi cultura sinelui. -
Tratatul despre pasiuni al lui Galenus. - Parrhesia: dificultatea circumscrierii noţiunii; repere bibltografice. -
O noţiune durabilă, plurală, ambiguă. - Platon fa,tă în faţă cu tiranul Siracuzei: o scenă exemplară de parrhesia.
- Ecoul lui Oedip. - Parrhesia versus demonstraţie/învă,tătură/discuţie. - Elementul riscului.
CURSUL DIN 12 IANUARI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Puncte de ireductibilitate ale enunţului parrhesiastic la enunţul performativ: deschiderea unui risc nedeterminat/
exprimarea publicii a unei convingeri personale / punerea în joc a unui liber curaj. - Pragmatica sau dramatica
discursului. - Utilizarea clasică a noţiunii de parrhesia: democraţie (Polibiu) şi cetă,tenie (Euripide).
CU RSUL DIN 19 IANUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Personajul lui Ion în mitologia şi istoria Atenei. - Contextul politic al tragediei lui Eu ripide: Pacea de la Nicias. -
Povestea naşterii lui Ion. - Schema alethurgică a tragediei. - Implicarea celor trei moduri de spunere a adevărului:
oracolul / mărturisirea / discursul politic. - Comparaţie structurală între Ion şi Oedip rege. - Aventurile
spunerii adevărului în Ion: dubla jumătate de minciună.
CURSUL DIN 19 IANUARI E 1 983 - Ora a doua
Ion: Nimeni, fiul Nimănui. - Trei categorii de cetăţeni. - Urmările unei intruziuni politice a lui Ion: duşmănii private
şi tiranie publică. - În ciiutarea unei mame. - Parrhesia, ireductibilă la exercitarea efectivă a puterii şi la
condiţia statutară a cetăţeanului. -jocul agonistic al spunerii adevărului: liber şi riscant. - Contextul istoric: controversa
Cleon/Nicias. - Minia Kreusei.
CU RSUL DIN 26 IANUARI E 1 983 - Prima oră
Continuarea şi încheierea comparaţiei Ion/Oedip: adevărul nu apare printr-o anchetă, ci din ciocnirea pasiunilor.
- Domnia iluziilor şi a pasiunii. - Strigătul de mărturisire şi de acuzare. - Analizele lui G. Dumezil despre
Apolo. - Reluarea categoriilor dumeziliene aplicate la Ion. - Modularea tragică a temei vocii. - Modularea tragică
a temei aurului.
1 0 1
1 1 5
CURSUL DIN 26 IANUARIE 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 33
Modularea tragicii a temei fecundităţii. - Perresi a ca imprecaţie: denunţarea publicii de către cel slab a nedreptăţii
comise de cel puternic. - Cea de-a doua mărturisire a Kreusei: vocea confesiunii. - Ultimele peripeţii: de la proiectul
uciderii la apariţia Athenei.
CURSUL DIN 2 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră
Rememorarea textului lui Polibiu. - Revenire la Ion: veridicţiuni divine şi veridicţiuni umane. - Cele trei forme
de parrhesia: politico-statutară; judiciară; morală. - Parrhesia politicii: legătura ei cu democraţia; ancorarea ei
într-o structură agonistică. - Reîntoarcere la textul lui Polibiu: raportul isegoria/parrhesia. - Politeia şi dunasteia:
politica înţeleasă ca experienţă. - Parrhesia la Euripide: Fen icien ele, H ipolit Hippolytos, Bacantele
Bakchantele, Oreste Orestes. - Procesul lui Oreste.
1 49
CURSUL DIN 2 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 7 1
Dreptunghiul parrhesiei: condiţie formală/ condiţie de fapt/ condiţie de adevăr/ condiţie morală. - Exemplu de
funcţionare corectă a parrhesiei democratice la Tucidide: trei discursuri ale lui Pericle. - Parrhesi a rea la /sacrate.
CURSUL DIN 9 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 85
Parrhesia: uz curent; uz politic. - Reamintirea celor trei scene exemplare: Tucidide; /sacrate; Plutah. - Linii de
evoluţie ale parrhesiei. - Cele patru mari probleme ale filosofiei politice antice: cetatea ideală; meritele împărţite
ale democraţiei şi ale autocraţiei; adresarea către sufletul Principelui; raportul filosofie/retorică. - Studiere a trei
pasaje din Platon.
CURSUL DIN 9 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua
Scrisorile lui Platon: situaţia lor. - Studierea Scrisorii a V-a: ph6ne a constituţiilor; motivele unei neangajări. -
Studierea Scrisorii a VII-a. - Istoria lui Dion. - Autobiografia politică a lui Platon. - Călătoria în Sicilia. - De ce
acceptă Platon: kai ros; philia; ergon.
CURSUL DIN 16 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră
Ergon-u/ filosofie. - Comparaţie cu Alcibiade. - Realul filosofiei: adresarea curajoasă către putere. - Prima condiţie
de realitate: ascultarea, primul cerc. - Opera lucrarea filosofică: alegere; parcurgerea unui drum; aplicare şi
sîrguinţă. - Realul filosofiei ca lucrare de sine asupra sieşi (al doilea cerc).
207
221
CURSUL DIN 16 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Eşecul lui Dionysios. - Refuzul platonician al scrierii. - Mathemata versus sunousia. - Filosofia ca practică a
sufletului. - Digresiunea filosofică din Scrisoarea a VII-a: cele cinci elemente ale cunoaşterii. - Al treilea cerc: cercul
cunoaşterii. - Filosoful şi legiuitorul. - Observaţii finale asupra interpretărilor contemporane cu Platon.
CURSUL DIN 23 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257
Ciudata fadoare a sfaturilor politice ale lui Platon. - Sfaturile către Dionys1os. - Diagnosticul, exerciţiul de persuasiune,
propunerea unui regim. - Sfaturile către prietenii lui Dion. - Studierea Scrisorii a VIII-a. - Parrhesia
aflată la rădăcina sfatului politic.
CURSUL DIN 23 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua
Filosofie şi politică: raport necesar, dar coinciden,tă imposibilă. -jocul cinic şi jocul platonician al raportării la politică.
- Noua conjunctură istorică. a gîndi, dincolo de cetate, o nouă unitate politică. - De la piaţa publică la sufletul
Principelui. - Tema platoniciană a filosofului-rege.
CURSUL DIN 2 MARTI E 1 983 - Prima oră
Serie de rapeluri cu privire la parrhesia politică. - Puncte de evoluţie ale parrhesiei politice. - Marile probleme
ale filosofiei antice. - Studierea unui text al lui Lucian din Samosata. - Ontologia discursurilor de veridicţiune. -
Rostirea socratică în Apărarea lui Socrate. - Paradoxul neangajării politice a lui Socrate.
285
297
CURSUL DIN 2 MARTI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321
Încheierea studierii dialogului Apărarea lui Socrate: opoziţia parrhesia/retorică. - Studierea dialogului Phaidros: planul general al dialogului. - Condiţiile unui bun logos. Adevărul ca funcţie permanentă a discursului. - Dialectică şi psihagogie. - Parrhesia filosofică.
CURSUL DIN 9 MARTIE 1983 - Prima oră
Bascularea istorică a parrhesiei: de la jocul politic la jocul filosofie. - Filosofia înţeleasă ca practicare a parrhesiei: exemplul lui Aristip. - Via,ta filosofică înţeleasă ca manifestare a adevărului. - Interpelarea permanentă a puterii.
- Interpelarea fiecăruia în parte. - Portretul cinicului la Epictet. - Pericle şi Socrate. - Filosofia modernă şi curajul adevărului.
CURSUL DIN 9 MARTIE 1983 - Ora a doua
Studierea dialogului Gorgias. - Obligaţia mărturisirii la Platon: contextul lichidării retoricii. - Cele trei calităţi
ale lui Callicles: episteme, parrhesia, eunoia. -joc agonistic contra sistem egalitar. - Discursul socratic: basanos şi homologia.
SITUAŢIA CURSULUI, de Frederic Gros . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371
INDEX DE NUME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387